Pentru a fi produsa, carnea consuma mai mult teren, mai multa apa si mai multa energie decat hrana vegetariana. Este de cateva ori mai eficient sa mananci cereale in loc sa le treci mai intai prin animalele exploatate pentru carne. Audubon Society observa ca in jur de 70 la suta din cerealele crescute si 50 la suta din apa consumata in Statele Unite sunt folosite de catre industria de carne. Potrivit unui raport al Consiliului pentru Agricultura, Nutritie si Silvicultura al Senatului SUA, carnea de vita dintr-un singur "Big Mac" de la MacDonalds este echivalenta cu o cantitate de grau care ar ajuge pentru cinci paini.³⁰

O dieta vegetariana poate hrani un numar de oameni semnficativ mai mare decat cei care pot fi hraniti cu o dieta centrata in jurul carnii. Raportul The State of World Hunger, de Peter Uvin de la Brown University World Hunger Program, compara populatiile care ar putea fi intretinute de resursele mondiale de hrana din 1992 cu diferite diete:

• o dieta aproape total pur-vegetariana --> 6.3 miliarde de oameni
• 15% din calorii din produse animale --> 4.2 miliarde de oameni people
• 25% din calorii din produse animale --> 3.2 miliarde de oameni

  Sursa: FAO, 1993.

Foametea mondiala este o problema complicata, si pe termen scurt nu va fi rezolvata daca devii vegetarian. Totusi, a fi vegetarian inseamna un step pozitiv in directia conservarii resurselor care pot fi folosite sa hraneasca oamenii in viitor.

Potrivit raportului "Growing More Food With Less Water" ("Cresterea unei cantitati mai mari de hrana cu mai putina apa") din Scientific American:

Inca o modalitate de a realiza mai mult cu mai putina apa este sa ne reconfiguram dietele. Dieta tipica nord-americana, cu un procent mare de produse animale, necesita de doua ori mai multa apa pentru a fi satisfacuta decat dietele mai putin intensive din punctul de vedere al rolului carnii, intalnite in multe tari asiatice si unele tari europene. A manca undeva mai jos in lantul alimentar poate permite ca acelasi volum de apa sa hraneasca doi americani in loc de unul, fara vreo pierdere de ansamblu din punct de vedere nutritiv.

Tot asa cum am devenit constienti de costurile economice si sociale ale tutunului, vom realiza ca nu putem continua sa subventionam sau sa ignoram costurile vitelor, pasarilor, porcinelor, ovinelor si pestilor produsi in masa pentru a hrani populatia noastra in crestere. Aceste costuri includ utilizarea foarte ineficienta a resurselor de apa proaspata si terenurilor, polutia grava de la excrementele animalelor, rate in crestere ale bolilor cardiace si alte boli degenerative, si distrugerea la scara tot mai mare a padurilor si a majoritatii resurselor de care depinde viata planetei.

Time Magazine Raport: Visions of the 21st Century, “Will We Still Eat Meat?” ("Viziuni ale secolului 21: 'Vom continua sa mancam carne?'")

[D]aca urmaresti porumbul... inapoi pe campiile unde creste, vei gasi o monocultura de 30 de milioane de hectare care consuma cantitati mai mari de ierbicide si fertilizanti decat orice alta cultura. Continua-ti calatoria si poti gasi scurgerile de la aceasta cultura, ce contin azot, pe raul Mississippi si pana in Golful Mexic, unde au creat (daca se poate folosi acest cuvant) o "zona moarta" de 30.000 de km patrati.

Dar poti merge si mai departe, si urmari fertilizantii necesari pentru a creste acel porumb pana la terenurile petroliere din Golful Persic de unde vin. ... Presupunand ca un bou continua sa manance 11 kg de porumb pe zi si ajunge la o greutate de peste 550 kg, el va fi consumat de-a lungul vietii in jur de 1.075 de litri de petrol.
Am reusit sa industrializam viteii de carne, transformand ce a fost odata o un animal rumegator ce se folosea de energia solara in exact lucrul de care nu avem nevoie: inca o masina de consum a combustibililor fosili.

New York Times Magazine, “Power Steer” by Michael Pollan, 3/31/02

Majoritatea antibioticelor vandute in America ajung in animale - ceea ce in ziua de azi se stie bine ca duce direct la evolutia unor noi "super-virusi" rezistenti la antibiotice.…

Escherichia coli 0157 este o versiune relativ noua a unei bacterii intestinale comune... raspandita printre vitele din halele industriei de carne, din care mai mult de jumatate o poarta in sistemul digestiv. Ingestia chiar si numai a 10 din acesti microbi poate duce la infectii mortale.

Majoritatea microbilor care traiesc in stomacul unei vaci si ajung in hrana noastra sunt distrusi de acizii din stomacele noastre, deoarece initial s-au adaptat la viata intr-un mediu cu pH neutru. Dar sistemul digestiv al vacii de carne de astazi este mai aproape ca aciditate de al nostru, si in acest mediu nou, facut de mana omului, s-au dezvoltat bacterii E. coli rezistente la acizii din stomacul nostru - care sunt perfect capabili de-a ne ucide.

New York Times Magazine, “Power Steer” de Michael Pollan, 3/31/02